Timpul, 23 iunie 2010

Mişcarea Acţiunea Europeană a lansat o campanie de colectare de semnături, în toate raioanele din Republica Moldova, pentru susţinerea Legii “Pensii şi salarii”. “Nicio pensie mai mică de 1000 de lei! Niciun salariu mai mic de 1200 de lei! Fii alături de MAE în lupta pentru creşterea nivelului de trai în fiecare familie din Republica Moldova!” - astfel sună îndemnul Mişcării Acţiunea Europeană către cetăţeni, aşteptaţi să semneze pentru susţinerea legii.

Campania se desfăşoară sub sloganul “Luptăm pentru Moldova!” şi explică cetăţenilor soluţiile propuse de Legea MAE pentru creşterea veniturilor minime pe economie. “Am instalat corturi în fiecare centru raional, unde cetăţenii pot veni şi semna pentru susţinerea legii MAE. La sfârşitul colectării vom merge cu semnăturile în Parlament: să le demonstrăm deputaţilor că oamenii susţin această lege care vine cu soluţii reale, în interesul cetăţenilor. Noi dorim ca proiectul de lege pe care l-am depus în Parlament să fie adoptat cât mai repede. De aceea vom arăta că legea are susţinerea populaţiei”, a declarat preşedintele MAE, deputatul Veaceslav Untilă, în cadrul unei conferinţe de presă.

Ce promite Legea MAE

Potrivit MAE, există bani la bugetul de stat care, administraţi cu mai multă responsabilitate, ar asigura creşteri ale pensiilor şi salariilor, până când acestea vor ajunge la pragul minim de existenţă. Proiectul de Lege al MAE prevede tocmai aceste majorări ale pensiilor şi salariilor minime pe economie, în următorii doi ani de zile, în etape. „Vorbim despre o lege care face dreptate acelor oameni care trăiesc acum în sărăcie, de la lună la lună. Atât trebuie să conteze în momentul în care omul politic cântăreşte decizia de a vota sau nu un astfel de proiect. Nu contează iniţiatorii, nu contează poziţiile partidelor politice. Pentru că proiectul Pensii şi salarii nu îi vizează pe politicieni şi nici măcar pe oamenii care vor să trăiască foarte bine. Este o lege care nu acordă beneficii în plus cuiva, ci care aduce noţiunea de “trai decent” de pe hârtie, în viaţa cetăţenilor Moldovei”, a declarat deputatul Veaceslav Untilă, într-un interviu acordat recent pentru Timpul.

Timpul, 21 mai 2010

Alegerile parlamentare din iulie 2009, chiar dacă nu au dus la o clarificare a scenei politice din Republica Moldova, au transmis un semnal politic important: cetăţenii Moldovei doresc un alt tip de politică decât cel din ultimii ani. S-a dat un vot pentru schimbarea unei realităţi, pentru democratizarea Moldovei. Un vot pentru un mai bine al societăţii noastre şi al fiecăruia dintre noi. Iar Alianţa pentru Integrare Europeană a fost formată ulterior pentru a răspunde acestor aşteptări. 

De la acel moment s-a scurs aproape un an. Un an în care s-au făcut schimbări şi nu trebuie să negăm asta. Un an în care s-au făcut totuşi prea puţine schimbări, şi nici acest lucru nu poate fi trecut cu vederea.

AIE a reuşit să supravieţuiască acestei perioade. A reuşit să înceapă reforme timide la nivel politic şi social. Dar nu a reuşit să finalizeze niciuna dintre acestea. Disputele interne din cadrul AIE au alimentat imaginea unei alianţe fragile şi aflate oricând în pragul dizolvării. Pe fundalul unui climat politic instabil, a crescut gradul de dezamăgire al cetăţenilor.

Toate aceste dezbateri şi tensiuni interne au avut la bază subiecte pur politice. Nu am asistat la dezbateri reale şi serioase asupra unor probleme de pe agenda oamenilor. S-a creat, o dată în plus, imaginea unei alianţe de guvernare preocupată mai degrabă de conservarea puterii politice, decât de utilizarea ei în interesul oamenilor. Adică în interesul celor care au votat cu speranţa producerii unei schimbări reale, a modului de a se face politică în Moldova.

AIE rămâne, fără îndoială, un construct politic necesar la acest moment. Alianţa a apărut ca alternativă şi contrapondere a PCRM. Dar AIE trebuie să devină nu doar un loc de întâlnire al unor forţe politice şi al unor interese politice, ci nucleul democratizării clasei politice din ţara noastră.

AIE trebuie să fie un factor de coagulare pentru o acţiune politică unitară şi coerentă, axată pe interesul cetăţenilor. Aceasta este singura soluţie pentru Republica Moldova, pe termen scurt şi mediu. Altfel, PCRM va capitaliza electoral greşelile coaliţiei de guvernare şi îşi va conserva vechile obiceiuri şi practici, stopând orice proces de reformă internă, orice încercare de modernizare a societăţii noastre.

Oamenii nu trebuie să aleagă între dictatură şi democraţie, ci între programe concrete făcute de partide democratice pentru binele general. De aceea, este cu atât mai important ca liderii AIE să înţeleagă că miza reală care e astăzi în joc nu e viitorul lor sau al formaţiunilor pe care le reprezintă, ci viitorul Moldovei democrate.

Dacă se va înţelege acest lucru, măcar acum, MAE va continua să fie un partener de încredere al coaliţiei. Dacă nu se va înţelege nici acum că miza nu este prezenţa la guvernare, ci utilizarea prezenţei la guvernare pentru a răspunde problemelor de pe agenda cetăţenilor, MAE îşi rezervă dreptul de a-şi urma  propriul drum politic.

Un drum în care responsabilitatea politică se raportează la interesul cetăţeanului, nu la lupte bazate pe calcule şi orgolii politice.

Ce trebuie de făcut în plan politic?

AIE trebuie să fie unită în jurul unui proiect naţional legat de relansarea economică şi creşterea nivelului de trai al populaţiei. Soluţiile nu trebuie amânate, pentru că problemele nu pot fi negate, iar realitatea socială nu poate fi ignorată. Acţiunea politică trebuie demarată astăzi, nu mâine.

 Chiar dacă în AIE regăsim atât formaţiuni de centru-dreapta, cât şi de centru-stânga, ceea ce trebuie să ne unească este obiectivul atingerii interesului naţional. Pentru moment, ne uneşte faptul că toţi credem în aceleaşi valori democratice şi le promovăm.

Adversarii politici ai MAE, ca partid de dreapta, sunt partidele de stânga şi centru-stânga. În acest moment, două partide importante ocupă acest spaţiu politic: unul nedemocratic-PCRM, altul democrat-PDM. Aliatul nostru nu sunt însă partidele, ci cetăţenii. De aceea, chiar dacă avem viziuni politice diferite, pledăm pentru AIE şi pentru consolidarea ei.

Atât timp cât electoratul care îşi doreşte integrarea în Europa are nevoie de o clasă politică democrată care să împlinească acest deziderat, alianţa cu partide din spectru politic opus este justificată şi necesară. Ceea ce ne uneşte – valorile democratice - este şi va fi mai important decât ceea ce ne desparte - valorile doctrinare. Cu toate acestea, aşa cum spuneam, susţinerea AIE pe mai departe atât în plan parlamentar, cât şi în alte dimensiuni politice, nu este necondiţionată.

AIE trebuie să îşi asume misiunea stabilirii unui standard de bază, atât al reformării societăţii moldoveneşti, cât şi în planul asigurării unui nivel de trai decent minimal pentru toţi cetăţenii Moldovei. Interesul naţional cere nu doar să fim uniţi, dar să fim solidari în a respecta priorităţile şi problemele oamenilor. Iar viitoarele alegeri parlamentare vor fi câştigate de cei care vor reuşi să se adapteze acestor priorităţi şi să răspundă acestor probleme. A trecut vremea în care anticomunismul era suficient. Trebuie să formulăm mai clar şi mai ferm oferta noastră social-economică.

Mişcarea Acţiunea Europeană este pe deplin conştientă de rolul său pe scena politică din Republica Moldova. Practic, parlamentarii MAE au fost cei care au asigurat funcţionarea actualei puteri politice. Noi nu deţinem funcţii de decizie la nivel guvernamental, nu avem niciun fel de privilegiu, ci doar răspunderea în faţa alegătorilor de a susţine cea mai bună soluţie de guvernare în interesul lor. Este însă un moment de bilanţ şi pentru noi. Şi ne facem un reproş: am fost prea tăcuţi.

Trebuia nu doar să susţinem soluţiile şi mesajele AIE, ci să o spunem mai „apăsat”, când credeam că se greşeşte şi că ne îndepărtăm de agenda oamenilor. Înţelegem această greşeală şi ne-o asumăm. În egală măsură învăţăm din ea şi tragem concluziile potrivite.

MAE nu va mai fi un partener tăcut al AIE. MAE va începe să aducă AIE pe o tematică mai apropiată de ceea ce aşteaptă oamenii de la ea şi de la politicieni în general. Nu putem asista impasibili la erodarea şi fragmentarea AIE, la producerea unui eşec al AIE. Şi asta pentru că revenirea PCRM la putere ar însemna un dezastru pentru Republica Moldova.

MAE rămâne consecventă principiilor sale de centru-dreapta şi deciziei de susţinere a actualei puteri politice. În acelaşi timp, MAE îşi asumă ca principală responsabilitate aducerea actului de guvernare în întâmpinarea problemelor şi nevoilor reale ale oamenilor.

De aceea, suntem hotărâţi să promovăm în perioada următoare mai multe proiecte politice, orientate în această direcţie – a creşterii bunăstării cetăţenilor Moldovei şi a relansării economice a ţării. Este vorba de proiecte urgente, fără culoare politică, dar care sunt necesare recâştigării încrederii electoratului faţă de actualii decidenţi politici. Acesta este modul în care înţelegem că trebuie făcută politica în Moldova şi acesta este singurul mod în care MAE va înţelege să îşi dezvolte şi să susţină parteneriatele şi alianţele politice.

Veaceslav Untilă

Deputat, Preşedinte al MAE

Chişinău, str. Bucureşti nr. 88

Tel: 069 65 55 55

www.untila.md

www.ae.md

v  Declaraţia a fost rostită în cadrul şedinţei festive a Parlamentului,

    din 14 mai, cu ocazia Zilei Europei.

Dle Comisar, stimaţi deputaţi, onorată asistenţă!

Astăzi, participăm cu toţii la un eveniment important – vizita la Chişinău a Comisarului european pentru Extindere şi Politică Europeană de Vecinătate. Semnificaţia acestei vizite este una deosebită, în contextul acţiunilor demarate acum opt luni de către Alianţa pentru Integrare Europeană, în vederea apropierii ţării de Europa.

Evenimentele geopolitice, care au loc în ultimul timp, dictează noi necesităţi şi noi priorităţi. Republica Moldova, un stat situat geografic în centrul Europei, a declarat drept prioritate integrarea europeană şi a purces la realizarea consecventă a acestui obiectiv.

După ani de căutări, de incertitudine şi lipsă de perspectivă, la Chişinău s-a cristalizat în sfârşit o elită politică, care s-a angajat ferm într-un amplu proces de transformări, cu scopul de a aduce ţara noastră mai aproape de Europa, iar în final – de a o integra în marea familie europeană.

Mişcarea „Acţiunea Europeană”, partid pe care am onoarea să-l conduc, a promovat întotdeauna ideea integrării europene a Republicii Moldova şi a susţinut fără echivoc orice acţiune la nivel naţional, care a avut drept scop realizarea acestui obiectiv. Am susţinut necondiţionat Alianţa pentru Integrare Europeană, fără a pretinde careva beneficii de partid sau personale. Vom avea aceeaşi atitudine şi în continuare, atâta timp cât guvernarea nu va devia din drumul ales – integrarea europeană a Republicii Moldova.

Stimate dle Comisar!

Sunt sigur că vizita Dvs. la Chişinău va da un nou impuls proceselor integraţioniste din Republica Moldova. Astăzi, ideea integrării europene este susţinută de marea majoritate a populaţiei Republicii Moldova. Rămâne doar ca noi, acei care reprezentăm puterea în Republica Moldova, să putem identifica soluţiile corecte pentru a duce la îndeplinire năzuinţa poporului nostru. Din acest punct de vedere, vizita unui oficial european de înalt nivel la Chişinău este mai mult decât binevenită. Această vizită va constitui un semnal pentru populaţie, că Republica Moldova a ales o cale corectă de dezvoltare, iar pentru clasa politică – o dovadă că angajamentul său european găseşte susţinere la Bruxelles.

Suntem conştienţi de faptul că realizările Guvernului AIE pe calea integrării europene ar fi fost imposibile, fără o deschidere şi o încurajare directă din partea Uniunii Europene şi, personal, a Dvs., Dle Comisar.

Profit de această ocazie, de a vă mulţumi pentru suportul constant acordat Republicii Moldova şi cetăţenilor ei. Vă asigur, că cetăţenii noştri ştiu să preţuiască prietenii sinceri şi adevăraţi.

Dle comisar!

Îmi exprim certitudinea că Republica Moldova va reuşi în atingerea scopurilor pe care şi le-a propus. Sunt sigur că, acele eforturi pe care le depune noua putere a Republicii Moldova, vor da neapărat rezultate. Şi atunci vom putea spune cu mândrie, că ţara noastră este parte a Europei, nu doar din punct de vedere geografic.

În final, aş vrea să vă rog, Dle Comisar, să transmiteţi la Bruxelles mesajul nostru: Republica Moldova s-a angajat ferm să meargă pe calea integrării europene! Pentru noi o altă cale nu există. Acesta este viitorul nostru, este viitorul pe care şi-l doresc toţi cetăţenii Republicii Moldova!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Veaceslav Untilă, grupul parlamentar MAE  

Dragi prieteni! 

Sfintele Sărbători de Paşte au o semnificaţie deosebită. În aceste zile, lumina coboară în sufletele noastre, noi devenim mai buni, mai toleranţi, mai cucernici, în numele Mântuitorului nostru, Isus Hristos.

În ajunul învierii Domnului, vă urez multă sănătate, linişte în suflet, dragoste din partea celor apropiaţi. Să-i iertăm pe cei, care au greşit în faţa noastră şi să ne rugăm să fim iertaţi, de către cei, în faţa cărora am greşit noi. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Hristos a înviat!

Către Guvernul Republicii Moldova

La data de 24 martie, la Bruxelles va avea loc Consiliul donatorilor pentru Republica Moldova. Este un eveniment de o importanţă deosebită, care deschide în faţa ţării noastre oportunităţi fără precedent. Ştiu că la Guvern se lucrează mult în acest zile în vederea pregătirii evenimentului.
Propunerea mea către factorii responsabili ar fi ca, în proiectele prezentate la Bruxelles, să se ţină cont şi de regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Fie că e vorba de proiecte de infrastructură, fie de proiecte sociale, fie de proiecte de oricare alt ordin. Suntem un singur stat şi trebuie să demonstrăm acest lucru prin acţiuni concrete.
Dincolo de faptul că la conducere la Tiraspol se află un regim separatist antidemocratic, în această regiune locuiesc cetăţeni ai Republicii Moldova, de care noi trebuie să avem grijă. Astfel, vom transmite un mesaj clar de susţinere locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului şi vom demonstra că pentru noi toţi cetăţenii sunt egali.

18.03.2010

Stimaţi deputaţi! Onorată asistenţă!

Declaraţiile ofensatoare la adresa jurnaliştilor, pe care şi le-a permis preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu, în cadrul Adunării generale a judecătorilor, constituie un atac fără precedent la adresa mass-media. Dl Ion Muruianu atacă în modul cel mai barbar mass-media în ansamblul său, folosind un limbaj jignitor şi calificative inadmisibile referitor la rolul jurnaliştilor într-o societate democratică. Acest caz ieşit din comun, compromite mesajele pro-europene ale noii guvernări şi afectează climatul democratic din ţară. Respectivul atac la adresa presei este un atentat direct la adresa statului de drept Republica Moldova.

Şi este regretabil, că asemenea declaraţii vin din partea unui magistrat de calibrul domnului Muruianu. Această reacţie e cu atât mai gravă, cu cât vine din partea preşedintelui instituţiei menite să facă justiţie.

Pornind de la această stare de lucruri, grupul parlamentar MAE l-a îndemnat pe dl Muruianu să-şi prezinte benevol demisia. Drept răspuns, preşedintele CSJ caută justificări, sugerându-ne că vorbele sale au fost interpretate greşit, că nu am fi înţeles contextul, că s-a simţit “obligat” să reacţioneze la atacurile presei.

Vă reamintesc, că fără libertatea de exprimare şi fără o mass-media liberă şi curajoasă, capabilă să spună adevărul, nu ar fi fost posibilă înlăturarea de la putere a regimului comunist. Discreditarea jurnaliştilor înseamnă tocmai nerecunoaşterea rolului pe care îl poartă presa în asigurarea unei dezvoltări solide a statului, inclusiv prin critica constructivă pe care o aduce instituţiilor. Noi trebuie să luptăm împotriva unor astfel de abuzuri. Cred că este timpul să dăm un exemplu şi să arătăm că susţinem valorile democraţiei şi nu rămăşiţele comunismului.

Grupul parlamentar MAE sprijină libertatea de exprimare, deoarece sprijină şi respectă valorile democraţiei. Noi respectăm libertatea de exprimare – chiar dacă nu ne este favorabilă, chiar dacă ne critică, deoarece aceasta este esenţa democraţiei.

Iar de la judecători, noi cerem corectitudine şi imparţialitate. Asta trebuie să ofere oamenii legii. Răbufnirile de orgolii nu au ce căuta la un preşedinte al CSJ. Or, acest război pe care dânsul l-a pornit împotriva mass-media, împotriva tuturor, denotă subiectivism şi nu aduce folos nimănui.

Domnului Muruianu nu i-a plăcut faptul că presa vorbeşte despre dosarele pierdute la CEDO? Poate pentru că însuşi dl Ion Muruianu are câteva astfel de dosare.

Merită a fi menţionate cele patru dosare pierdute la CEDO din cauza lui Muruianu, dosare ce ţin de încălcarea libertăţii de exprimare a jurnaliştilor de la anumite publicaţii din R.Moldova. De asemenea, nu putem trece cu vederea nici cazul „Oferta Plus versus R. Moldova”, care ne-a adus un prejudiciu de 2,5 milioane de euro. Potrivit juriştilor, acest dosar este lider în topul dosarelor cu cele mai multe încălcări admise atât de judecători, cât şi forţele de ordine. Iar Curtea de la Strasbourg şi-a exprimat îngrijorarea serioasă faţă de modul cum a procedat în acest dosar CSJ condusă de Muruianu.

Poate de aceea nu există încă nici un caz de tragere la răspundere a persoanelor vinovate de condamnarea Republicii Moldova la CEDO? Poate de aceea nu se aplică procedura de regres şi plătim, din bugetul de stat, pentru greşelile de judecată făcute de oamenii care au legea în mână, dar care se cred deasupra acesteia.

Din aceste considerente, grupul parlamentar MAE susţine aplicarea procedurii de regres. Legea trebuie să se aplice, iar instanţele de judecată trebuie să hotărască cine răspunde pentru încălcarea drepturilor omului în Republica Moldova. Încălcări comise chiar de către magistraţi!

Stimaţi colegi,

Deoarece procedura de regres este una formală şi practic inaplicabilă, eu propun Parlamentului să modifice Legea cu privire la statutul judecătorului în aşa fel, ca judecătorii care au pierdut mai mult de trei dosare la CEDO, aducând prejudicii de imagine şi materiale Republicii Moldova, să fie demişi din funcţie. În mod normal, această modificare la lege ar trebui să aibă o acţiune retroactivă.

Eu personal, îmi asum elaborarea unui asemenea proiect de lege, proiect ce va stabili un mecanism real de sancţionare a persoanelor vinovate de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. Important este ca deputaţii să susţină această iniţiativă legislativă.

Şi sunt convins, că modificarea legislaţiei şi aplicarea procedurii de regres, va conduce negreşit la creşterea nivelului de responsabilitate civică şi de protecţie a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

Vă mulţumesc!

26.02.2010

Veaceslav Untilă, deputat în Parlamentul Republicii Moldova

Timpul, 26 februarie 2010

- Dle Untilă, acum câţiva ani aţi venit cu o iniţiativă legislativă, care prevedea declararea Zilei de 2 martie drept zi de comemorare a celor căzuţi în timpul conflictului armat de pe Nistru din 1992. Care este soarta acestei iniţiative?

- Guvernarea comunistă a ţinut această iniţiativă pe raft mai mult de doi ani de zile. Aş vrea să cred că a procedat astfel, doar din motivul că ea a venit de la un reprezentant al opoziţiei. De altfel, indiferent de motiv, mi se pare amoral să te opui instituirii unei zile de comemorare a celor care şi-au dat viaţa pentru patrie. Ei au fost adevăraţi eroi şi faptul că Republica Moldova este astăzi un stat suveran şi independent, iar integritatea sa teritorială este recunoscută în plan internaţional e şi meritul lor.

În prima perioadă după venirea democraţilor la guvernare, nu am pus această chestiune. Înţelegeam prea bine că existau probleme social-economice stringente, care necesitau soluţii rapide şi eficiente. Dar odată cu stabilizarea situaţiei, am propus revenirea la acest proiect de hotărâre. În primă fază, unii colegi s-au opus. Am încercat să înţeleg care sunt motivele şi să întreprind acţiunile ce se impuneau. Am avut senzaţia că ei erau uşor deranjaţi de faptul că această zi de comemorare urma să fie inclusă într-o hotărâre adoptată de Parlament la începutul anilor 90 ai secolului trecut care, în denumirea sa, se referea doar la zile de odihnă şi sărbătoare, deşi în cuprinsul legii erau şi zile de comemorare. Spre exemplu, Ziua de comemorare a lui Mihai Eminescu, care nu este nici zi de odihnă, nici zi de sărbătoare. Pentru a înlătura acest impediment, am elaborat un nou proiect de hotărâre prin care am modificat denumirea hotărârii respective, menţionând că ea se referă şi la zilele de comemorare. Dar nu am simţit o careva schimbare de atitudine, indiferent de argumentele aduse. În situaţia creată, am fost nevoit să insist şi în final am reuşit introducerea chestiunii în ordinea de zi şi acum sper că ea va fi adoptată de Parlament.

- Dar între timp a venit şi de la Guvern o iniţiativă similară…

- Aş vrea să cred că apariţia acestui proiect de lege se datorează lipsei de comunicare în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană. Sunt departe de gândul că noua guvernare ar prelua vechile practici comuniste, când proiectul opoziţiei era pus pe raft, iar între timp se elabora un proiect similar, care avea însă un alt autor. Dar trebuie să recunosc că, la un moment dat am admis şi această idee, şi am expus-o în public. Mi-am întrebat colegii de alianţă: care a fost necesitatea unui nou proiect? Am înţeles că e vorba de denumirea acestei zile. Le-am spus atunci că nu era nici o problemă dacă puneam proiectul de hotărâre elaborat de mine în discuţie ca principiu, iar denumirea o stabileam prin consens în Parlament. Pentru mine nu atât contează cine este autorul acestui proiect de lege, eu sau Guvernul, cât faptul ca un asemenea proiect să fie adoptat şi să existe o zi de comemorare a celor căzuţi la Nistru. Sper că mesajul pe care l-am transmis va fi auzit de colegi şi vom găsi o ieşire onorabilă din situaţie. Altfel, intenţia de a promova o iniţiativă nobilă în esenţă, va avea un singur rezultat – ne vom face de râs şi vom batjocori memoria eroilor.

- Dle Untilă, nu o dată aţi venit cu iniţiative în susţinerea celor care au luptat la Nistru. Acest lucru se datorează faptului că aţi luptat în acel război?

- Inclusiv. Ştiu mai bine ca oricine prin ce au trecut foştii mei camarazi de arme în timpul conflictului, dar şi ulterior în perioada de după război. Spre regret, nici una din precedentele guvernări nu a fost preocupată suficient de soluţionarea problemelor cu care se confruntă această categorie de cetăţeni. Ba mai mult, uneori s-a încercat lipsirea combatanţilor şi de unele din puţinele facilităţi de care beneficiau. De fiecare dată am intervenit, prin instrumentele legale pe care le-am avut la dispoziţie, şi mă bucur că uneori efortul meu s-a încununat de succes. Este de datoria mea morală şi civică să pledez cauza combatanţilor şi voi face acest lucru ori de câte ori va fi nevoie!

- La ce v-aţi referit când aţi spus că s-a încercat lipsirea celor care au luptat la Nistru de facilităţi şi că aţi reuşit contracararea acestor tentative?

- De exemplu, guvernarea precedentă a încercat să-i lipsească pe participanţii la conflictul armat de pe Nistru, care mai sunt încă încadraţi în efectivul organelor de interne, de pensia ce li se cuvine şi pe care au obţinut-o apărând suveranitatea, independenţa şi integritatea ţării. Nu am reuşit să obţin stoparea acestei fărădelegi în Parlament, deoarece atunci eram în opoziţie, în schimb am iniţiat un proces în Curtea Constituţională pe care l-am câştigat în partea ce ţinea de pensia categoriei de combatanţi menţionaţi mai sus. Era clar că Parlamentul a adoptat o lege neconstituţională şi eu am sesizat Curtea Constituţională, pentru a restabili dreptatea.

- Aş vrea să vă întreb şi ca politician, şi ca participant la războiul din Transnistria: cine şi cu cine a luptat în 1992?

- Am spus-o şi o mai spun: atunci a avut loc un război dintre tânărul stat Republica Moldova şi Rusia, care dorea să menţină acest teritoriu în sfera sa de influenţă. Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul Ilaşcu şi alţii contra Moldovei este o confirmare în acest sens. Armata a 14-ea a Uniunii Sovietice, dislocată în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, nici pe departe nu a avut rolul pe care încearcă să i-l atribuie unii. Prezenţa acestei armate în stânga Nistrului şi atunci, dar şi în toţi aceşti ani a consolidat regimul separatist de la Tiraspol şi a zădărnicit eforturile întreprinse în vederea reglementării conflictului atât de către conducerea Republicii Moldova, cât şi de către comunitatea internaţională.

- Să înţeleg că orice reglementare a problemei transnistrene este imposibilă, atât timp cât în regiune staţionează trupele ruseşti?

- Din păcate, lucrurile stau anume aşa. Eu sunt adeptul strategiei celor trei D, expuşi consecutiv după cum urmează – Demilitarizare, Decriminalizare, Democratizare. Numai în această formulă putem obţine o soluţie durabilă pentru diferendul transnistrean. Acesta nu este un conflict etnic, religios sau care ar purta un caracter mai greu de depăşit, după cum e situaţia în cazul altor conflicte din Europa. Acest conflict este unul politic, cu unele conotaţii comercial-economice. Prin urmare, identificarea unei soluţii pentru el este posibilă, dacă vom merge pe schema expusă mai sus. Nu trebuie să inventăm nimic în acest sens – urmează doar ca Rusia să-şi respecte angajamentele sale internaţionale privind retragerea trupelor şi armamentului său din regiunea de est a Republicii Moldova, iar noi să punem în aplicare legile adoptate anterior de Parlamentul de la Chişinău cu referire la conflictul transnistrean şi să implementăm acele înţelegeri la care s-a ajuns deja, în primul rând, cele ce ţin de consolidarea măsurilor de încredere între două maluri ale Nistrului.

Apropo, în noiembrie 2008, fiind membru al delegaţiei parlamentare la NATO, am promovat un amendament istoric în Rezoluţia „Viitorul relaţiilor NATO – Rusia”. În acel amendament, s-a indicat asupra necesităţii respectării deciziei summit-ului OSCE de la Istanbul, privind retragerea trupelor şi armamentului rusesc din Republica Moldova.

- Există mai multe opinii referitor la eficienţa actualului format de negocieri. Dvs. ce părere aveţi?

- Cred că actualul format 5+2 este mai bun decât precedentul format (cel pentagonal), dar pentru sporirea eficienţei lui, se impun totuşi unele schimbări. Anterior, am lansat ideea formatului hexagonal şi insist că acest format ar fi cel mai bun în situaţia actuală. Transnistria urmează să fie exclusă ca parte a procesului de negocieri. În lumina deciziei CEDO în cazul grupului Ilaşcu şi alţii contra Moldovei, rolul de parte în conflict urmează să-i revină Rusiei care, respectiv ar pierde calitatea de mediator şi ulterior garant. De rând cu aceste schimbări, SUA şi UE ar trebui să devină mediatori şi garanţi, astfel fiindu-le substituită calitatea de observatori în procesul de negocieri, pe care o au în prezent. Adică, formatul de negocieri s-ar prezenta în felul următor: Republica Moldova şi Rusia – părţi în conflict, iar Ucraina, OSCE, SUA şi UE – mediatori şi garanţi. O asemenea formulă ne va permite să ne mişcăm înainte şi să obţinem o soluţie echitabilă pentru conflictul transnistrean.

Guvernului Republicii Moldova

Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei

Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare

INTERPELARE

            În ultimul timp, foarte mult se discută în societate problema  asigurărilor şi în special asigurarea internaţională „Carte Verde”. După majorarea  tarifelor la aceste tipuri de asigurări,  această problemă devine una socială.

            Conform Legii cu privire la  asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006,  asigurarea „Cartea Verde” este o asigurare obligatorie. 

            Anterior, prin Legea cu privire la asigurări nr. 407-XVI din 21 decembrie 2006, a fost creat Biroul Naţional al Asigurărilor de Autovehicule (în locul fostei ARCA), care reprezenta ţara noastră la Consiliu Birourilor Sistemului Internaţional de Asigurare „Carte Verde”.

            La moment, Biroul Naţional este reprezentat doar de 4 companii de asigurare – C.I.A. „Asito” S.A., C.A. Grawe Carat Asigurări S.A., C.A. „Moldova Astrovaz” S.R.L. şi  S.I.A. „Moldasig” S.R.L.

            Cred că nu este cazul să dezvălui cine sunt fondatorii acestor companii (mai ales la MOLDASIG), dar trei din ele sunt cu capital străin şi care din punctul meu de vedere, conştient blochează de mai multă vreme adoptarea deciziei de primire a companiilor de asigurare S.A. „MOLDCARGO” S.R.L. şi C.A.R. „DONARIS GRUP” S.A. în calitate de membri a Biroului Naţional cu dreptul de emitere a poliţilor de asigurare  „Carte Verde” (prima companie a depus cererea în noiembrie 2007, iar a doua – în aprilie 2009).

            Neavînd motive legale  de a refuza dreptul de a deveni membri şi încălcînd legislaţia  în vigoare a Republicii Moldova, Biroul Naţional a solicitat, pe lîngă taxa de înscriere şi contribuţia anuală, o taxă suplimentară în formă de contribuţie la activele nete ale Biroului. La prima etapă au fost solicitate surse financiare în mărime de 71634000 lei, apoi 42761000 lei, iar în prezent suma a fost redusă pînă  la 6704670 lei pentru fiecare companie-doritoare.

            Aceste plăţi nu sunt altceva decît o escrocherie de surse financiare sub formă de mită camuflată şi fiind ilegală.

            Putea fi acceptată această solicitare de surse financiare de către Biroul Naţional, dacă asigurarea internaţională „Carte Verde” era nerentabilă, dar datele statistice demonstrează o altă situaţie.

            De pildă: numai în ultimii 5 ani (2005-2009) primele de asigurare obţinute de aceste 4 companii de la realizarea poliţei de asigurare internaţională „Carte Verde” depăşesc  plăţile pentru despăgubirile achitate cu circa 440 milioane lei.

            Nivelul achitărilor, raportat la primele de asigurare obţinute pentru anii 2005-2008 nu depăşeşte 26 %, pentru anul 2008 – 21,66 %, iar pentru 9 luni ale anului 2009 – 19,4 %. Se observă   o tendinţă clară de micşorare a plăţilor şi nu de majorare! Concomitent, pentru achitarea despăgubirilor Guvernul a stabilit cotă în mărime de cel mult 52 % de la primele de asigurare obţinute (Metodologia de  calcul, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 318, din 13 martie 2008).

Din aceasta rezultă următoarele întrebări:

            a) care este profitul obţinut ilegal al companiilor respective?

            b) de ce nu se ieftinesc poliţele de asigurare internaţională „Carte Verde”, care sunt cu mult mai scumpe decît în România,Ucraina, Belarus,  Polonia.

Reieşind  din cele expuse mai sus şi în temeiul art. 125 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797-XIII din 2 aprilie 1996, rog respectuos să-mi prezentaţi următoarea informaţie:

-        care  organ de stat trebuie să efectueze controlul asupra respectării, de către companiile de asigurare, a Metodologiei de calcul a primei de asigurare de bază şi a coeficienţilor de rectificare pentru  asigurarea  obligatorie de răspundere civilă, pentru pagube produse de autovehicule, aprobată de Guvern  şi dacă aceste asigurări sunt declarate asigurări obligatorii;

-        dacă sunt obţinute profituri ilegale (contrar Metodologiei aprobate), de ce aceste venituri nu se încasează la Bugetul de stat.

-        dacă se încalcă Legea cu privire la protecţia concurenţei şi s-a stabilit deţinerea de către aceste 4 companii a situaţiei dominante pe acest segment de piaţă, de ce se tărăgănează stoparea  activităţii ilegale a Biroului Naţional, sau să fie prezentate Parlamentului propuneri de modificare a procedurii de creare a acestuia;

-        să-mi fie prezentată o informaţie foarte amplă privind motivele, care au stat la bază, de a nu duce pînă la final decizia anterioară a Agenţiei privind încasarea, prin judecată a 10 % din veniturile obţinute de la campaniile menţionate.

-        conform Deciziilor Comisiei Naţionale se protejează interesele cetăţenilor ţării noastre şi a utilizatorilor poliţilor de asigurare internaţională „Carte Verde”, sau interesele  companiilor de asigurări,  dat fiind faptul că, conform statisticii oficiale, toate companiile de asigurare au venituri cu mult mai mari decît veniturile medii din economia reală a Moldovei, iar preţurile poliţilor de asigurare sunt majorate în permanenţă fără a ţine cont de acest fenomen;

-        de ce se tărăgănează nejustificat soluţionarea acordării calităţii de membru cu drepturi depline a Biroului Naţional pentru companiile solicitante şi de ce nu se procedează conform legislaţiei în vigoare, cînd se încalcă flagrant legislaţia ce reglementează domeniul dat.

            Informaţia rog să-mi fie prezentată în scris, în termenul prevăzut de legislaţia în vigoare.

            24.02.2010