Combaterea corupției pe agenda Curții de Conturi
În scopul combaterii fenomenului corupției, este necesară promovarea unor politici eficiente de descurajare a corupției, dar nu mai puțin important este schimbul de experiență în acest sens cu omologii de peste hotare. Recent, Oficiul Național de Audit al Ungariei a organizat, la Budapesta, un atelier de lucru internațional privind proiectul de integritate. Scopul acestui for internațional a constat în promovarea schimbului de bune practici în materie de combatere a fenomenului corupției în sectorul public și familiarizarea cu experiența Ungariei privind dezvoltarea unui mecanism eficient de luptă împotriva corupției, prin promovarea unei culturi instituționale administrative bazată pe integritate.
La lucrările atelierului au participat reprezentanți ai Instituțiilor Supreme de Audit din șase țări, precum Albania, Georgia, Kosovo, Macedonia, Republica Moldova și Ucraina. CCRM a fost reprezentată de către membrul CCRM, Petru Rotaru, șeful Direcției în cadrul DG AFP, Ion Bulmaga, șeful interimar al Direcției în cadrul DG PMCCIP, doamna Tatiana Vozian, și Andrei Țarălungă, controlor de stat în cadrul direcției juridice.
Vom continua şi pe viitor să acordăm o atenţie sporită pregătirii specialiştilor noştri şi combaterii fenomenului corupţiei. Voi aminti şi cu această ocazie, că, în calitate de gardian al banului public, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) promovează toleranța zero față de orice act de corupție, deoarece, ca să-l citez pe fostul vicepreședinte american Joe Biden, „corupția e doar o altă formă de tiranie, un pericol prezent nu doar pentru economie, ci și pentru securitatea națională”.
Fenomenul corupției complică substanţial modernizarea socială, economică și politică, deoarece oferă prioritate intereselor private în managementul proceselor complexe de reconstrucție a Republicii Moldova. Corupţia, şantajul şi protecţia informală, în care sunt implicate grupuri de interese şi funcţionari ai statului, au drept consecință dezechilibrarea mediului de afaceri şi a climatului investiţional, dar și generează o neîncredere a cetăţenilor, precum și a investitorilor, faţă de structurile statului. Fenomenul reprezintă o ameninţare pentru democraţie şi drepturile omului, punând în pericol stabilitatea instituţiilor democratice şi a fundamentelor morale ale societăţii.
