BREXIT-ul și politicienii din Republica Moldova
Referendumul privind ieșirea Marii Britanii din componența Uniunii Europene a împărțit clasa politică din Republica Moldova în trei tabere distincte. Fiecare dintre acestea a venit cu propria viziune asupra celor întâmplate, dar și asupra acțiunilor pe care ar trebui să le facă în continuare Republica Moldova.
Primii s-au grăbit să jubileze politicienii și partidele proruse, care au declarat că rezultatele Brexitului înseamnă nimic altceva decât începutul sfârșitului Uniunii Europene, și tot ei s-au grăbit să declare că acesta ar fi și sfârșitul guvernării proeuropene a Republicii Moldova. Această atitudine constituie o speculație politică ieftină și este evident scopul urmărit de cei care răspândesc asemenea prostii. Da, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană e o problemă, dar asta nicidecum nu înseamnă că UE își va înceta activitatea, că statele ce aspiră să trăiască în democrație și prosperitate trebuie să-și revizuiască politica externă, prioritățile naționale.
Partidele și politicienii proruși încearcă să promoveze ideea că ei ar fi avut dreptate în toți acești ani când susțineau, pe de o parte, moldovenismul, iar pe de altă parte, aderarea Moldovei la structurile euro-asiatice. Dar este absolut clar că aceste două curente nu pot fi soluții nici pentru prezentul, nici pentru viitorul Republicii Moldova. Moldovenismul e o ideologie falsă, inventată de ideologii sovietici pentru a majora distanța dintre cele două maluri ale Prutului, iar tot ce este fals, mai devreme sau mai târziu, eșuează. La fel este falsă și alternativa integrării euro-asiatice. În primul rând, structurile respective, la modul practic, nu au cum să cuprindă întreg spațiul ex-sovietic (în special, regiunea din care face parte Republica Moldova), iar în al doilea rând ele nu oferă soluții viabile de viitor, fiind noi forme de subjugare, inventate de ideologii de la Kremlin.
A doua tabără e reprezentată de către acei care consideră că, indiferent de rezultatele Brexitului, Republica Moldova trebuie să continue calea integrării europene. Și aici aș menționa îndeosebi forțele politice aflate la guvernare, pentru care integrarea europeană a fost și rămâne o prioritate națională. Exponenții respectivei tabere înțeleg perfect argumentele pe care le-am formulat mai sus: că ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu înseamnă începutul dezmembrării UE și că altă alternativă de a avea un viitor prosper și democratic Republica Moldova nu are și nici nu poate avea. De aceea, este salutabilă reacția imediată a reprezentanților guvernării, care au pus accentele corect, stopând sau, cel puțin, diminuând, din efectele campaniei de dezinformare pe care o declanșaseră forțele proruse. Acum, guvernarea va fi pur și simplu obligată să transmită mesaje clare și în țară, dar și peste hotare, că vectorul politicii externe a Republicii Moldova a rămas neschimbat, iar pentru ca nimeni să nu se îndoiască de perspectiva europeană a țării noastre și de determinarea guvernării, este necesar ca toate acele acțiuni demarate anterior să fie duse la un bun sfârșit. În special, trebuie realizat angajamentul de a lichida integral, până la finele sesiunii parlamentare curente, toate restanțele pe care le avem la capitolul implementarea Acordului de Asociere RM-UE. Dacă asta se va întâmpla, va urma numaidecât o reacție pe măsură a Bruxelles-ului, care i-ar putea convinge să-și revizuiască poziția pe acei care cred că rezultatele Brexitului au spulberat și ultima speranță a Moldovei de a deveni parte a UE.
A treia tabără este reprezentată de către acei care consideră că rezultatele Brexitului dovedesc încă o dată că unica șansă a Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană e unirea cu România. Adepții acestei idei afirmă tranșant că Republica Moldova ar trebui să renunțe la eforturile unilaterale privind aderarea la UE și să se concentreze exclusiv pe eforturile ce țin de unirea cu România.
Am analizat cu mare atenție poziția fiecăreia dintre părți, după cum am urmărit și reacțiile internaționale ce se referă la Brexit. Sigur, este regretabil faptul că s-a ajuns la o asemenea decizie, oarecum surprinzătoare, a britanicilor, decizie care va afecta atât Marea Britanie, cât și Uniunea Europeană. Dar nu cred că această ruptură va fi în măsură să pună în pericol existența proiectului european și, mai cu seamă, evoluția acestui proiect. Liderii europeni au dat deja semnale de unitate, pronunțându-se în favoarea demarării cât mai rapide a procesului de negocieri cu Londra, în privința ieșirii Marii Britanii din UE, pentru a diminua efectele negative ale crizei ce s-a creat. Nu în ultimul rând, se va impune probabil o „restructurare” a activității unor instituții europene, pentru a le aduce mai aproape de aspirațiile reale ale cetățenilor comunitari.
Cât privește reacțiile politicienilor din Republica Moldova, părerea mea este că ar fi indicat să ne poziționăm astfel încât să înglobăm opiniile exprimate de a doua și a treia tabără. Iar asta înseamnă să acționăm concomitent în două direcții: continuarea cursului de integrare europeană și unirea cu România. Aceste procese sunt perfect compatibile și se completează reciproc. Însă noi ne dăm seama că nu toate forțele proeuropene sunt și unioniste. Alegerea doar a uneia dintre aceste două căi ar face mai dificilă atingerea obiectivului propus. De aceea și spuneam că e vital pentru noi să luăm în calcul ambele direcții, pentru că, în final, se va dovedi că de fapt este una și aceeași direcție.
Așadar, trebuie să ne mișcăm înainte ghidați de gândul că, în plan extern, Republica Moldova nu are altă alternativă decât integrarea în Uniunea Europeană. Că ne vom integra ca stat independent sau după reunirea cu România – timpul va arăta. Important este să știm ce ne dorim și să mergem consecvent spre ceea ce vrem să obținem.
