Coaliţia neconstituţională
Pentru a nu se crea impresia că am exagerat în privința titlului, voi face din start o precizare: în acest articol nu mă voi referi la legitimitatea actualei guvernări, ci la calitatea actelor legislative adoptate de majoritatea parlamentară, multe dintre care sunt ulterior declarate neconstituţionale.
Din acest punct de vedere, Partidul Liberal este un adevărat străjer al legalităţii şi constituţionalităţii, iar cea mai bună dovadă în acest sens o constituie numeroasele sesizări depuse de deputaţii liberali la Curtea Constituţională în ultimele luni, majoritatea dintre care au fost satisfăcute pozitiv. Adică, actele contestate au fost declarate neconstituţionale. În cele ce urmează voi face o scurtă retrospectivă a situaţiei din acest domeniu. Astfel, la data de 22 aprilie 2013, la sesizarea liberalilor, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional decretul preşedintelui Nicolae Timofti, prin care Vlad Filat a fost desemnat candidat la funcţia de prim-ministru. Tot atunci, instanţa a stabilit că Vlad Filat nu mai poate fi înaintat în această funcţie, deoarece a condus un Guvern demis pentru fapte de corupţie. Au urmat deciziile Curţii Constituţionale pe marginea sesizării liberalilor în ceea ce a ţinut de: atribuţiile prim-ministrului interimar al Republicii Moldova, interimatul funcției de președinte al Parlamentului (cerere parțial satisfăcută), revocarea din funcție a unui membru al Curţii de Conturi și a directorului general al ANRE, reorganizarea instituțiilor medico-sanitare publice, plafonarea taxelor locale, scutirea unui agent economic de taxe și impozite, „Legea 2%”, cotele accizelor la importul mijloacelor de transport, controlul preventiv al legilor nepublicate și nepromulgate, termenul de desfăşurare a recensământului populaţiei etc. O bună parte a acestor sesizări a fost satisfăcută, fiind recunoscut caracterul neconstituţional al legilor vizate, unele au fost satisfăcute parţial, iar în cazul altora puterea s-a autosesizat (cazul recensământului) şi a înlăturat singură prevederile buclucaşe, ca să nu se mai facă o dată de râs. În rezultat, după cum remarca recent o instituţie media de la Chişinău, Partidul Liberal a ajuns un campion absolut în ceea ce privește numărul de sesizări la Curtea Constituţională şi numărul de sesizări satisfăcute.
Dar nu aceasta este principalul, căci, în definitiv, contează partea mai puţin vizibilă a aisbergului. Iar dacă privim lucrurile sub acest aspect, vedem că în majoritatea cazurilor descrise mai sus nu e vorba de incompetenţă sau de agramatism juridic, ci de interese meschine şi abuzuri evidente. Vă voi aminti numai câteva exemple. În cazul prerogativelor exagerate pentru premierul interimar s-a urmărit scopul de a pune în interesul unei singure persoane, a unui singur partid norme legale cu caracter naţional. Or, așa ceva nu putea fi tolerat. Este clar că aceste norme au fost create special pentru ca cineva să se răfuiască cu oponenţii incomozi şi, apropo, la scurt timp după intrarea lor în vigoare acest lucru s-a văzut cu ochiul liber. Am în vedere cazurile abuzive de înlăturare din funcţii a miniştrilor şi a şefilor de agenţii delegaţi de Partidul Liberal, care le stătea, dar şi acum le stă ca un os în gât celor care percep această ţară ca pe propria moşie. Tot despre un abuz a fost vorba şi în cazul înlăturării din funcţii a lui Tudor Şoitu de la Curtea de Conturi şi a lui Victor Parlicov de la Agenţia Naţională pentru Reglementări în Energetică. Pur şi simplu, aceşti oameni reprezentau o altă echipă, nu mai corespundeau criteriilor politice de selectare a cadrelor și deveniseră prea incomozi pentru putere, care a decis să-i schimbe din funcţii, ca să nu mai fie împiedicată să-şi facă mendrele. Şi mai gravă este situaţia în cazul politicii bugetar-fiscale pentru anul curent, când în Legea Bugetului de stat, printr-o simplă redactare, un agent economic a fost scutit de taxe suplimentare de peste 10 milioane de lei. Nu este greu să ne dăm seama în buzunarele cui urmau să cadă aceşti bani şi asta demonstrează încă o dată cinismul celor de la putere, care oferă oamenilor niște compensaţii de 200 de lei în sezonul rece, iar ei își însușesc în mod fraudulos zeci de milioane de lei.
Dacă ar fi să rezumăm cele scrise mai sus, putem spune că în baza sesizărilor depuse de Partidul Liberal şi satisfăcute de Curtea Constituţională, se vede esenţa şi scopurile reale ale așa-zisei guvernări democrate, care în declarații pledează pentru instituirea statului de drept și promovarea standardelor europene. După înlăturarea liberalilor de la guvernare în primăvara anului trecut, puterea şi-a dat frâu liber tuturor pornirilor sale „nobile”, încât au luat amploare corupția și cumătrismul, ţinându-se lanţ abuzurile şi jaful practicat ziua în amiaza mare de către guvernanți. O mulțime de legi în această ţară se adoptă fie pentru a proteja pe cineva, fie pentru a pedepsi pe cineva, fie pentru a obține cât mai mulți bani. În asemenea condiţii, despre ce fel de principii, valori şi perspective de integrare europeană putem vorbi? Unicul lucru despre care putem vorbi este caracterul neconstituţional al puterii. Şi aici, repet, nu mă refer decât la faptul că actuala putere este un campion absolut la capitolul legi neconstituţionale adoptate cu bună ştiinţă, pornindu-se de la interese personale, de grup și de partid.
Timpul, 28 februarie 2014
