„Republica Bugeac” – un nou proiect separatist
În timp ce în plan extern, toată lumea stă cu ochii pe atacurile teroriste şi pe criza migranţilor, care a afectat grav Uniunea Europeană, iar în plan intern suntem preocupaţi de identificarea soluţiilor pentru criza politică ce se agravează, se pare că cineva pregăteşte terenul pentru a instala o bombă la temelia Republicii Moldova şi a Ucrainei. Și aici mă refer la informaţiile ce apar tot mai des în presă, despre unii activişti care pun la cale crearea aşa-numitei republici Bugeac.
Această construcție ipotetică ar urma să cuprindă localităţi din regiunea găgăuză a Republicii Moldova, dar şi localităţi din Ucraina. Iar cei care se „ocupă” de proiectul respectiv, se pare că au deja experienţă în domeniul separatismului. Or, unii dintre cei reţinuţi de organele abilitate au fost recunoscuţi şi ca activişti implicaţi în evenimentele cu caracter armat din estul Ucrainei, unde peste noapte au apărut două republici separatiste.
Dar haideți să ne lămurim ce e cu aşa-zisa republică Bugeac, pe care cineva intenţionează să o întemeieze. Pentru a clarifica acest aspect, este suficient să ne amintim că în ultimele luni au avut loc un şir de evenimente, care s-ar putea să aibă legătură cu proiectul în cauză. În context, presa a scris despre unele reuniuni ale aşa-numitei rade supreme a Basarabiei, care s-au desfășurat la Odesa, sau despre unele proteste, ce ar fi avut loc la Kiev şi în cadrul cărora s-a cerut legalizarea acestei rade. Se spune că la respectivele proteste au participat şi cetăţeni ai Republicii Moldova. Din păcate, nu s-a auzit ca organele de resort de la Chişinău să facă front comun cu cele de la Kiev, pentru a se asigura că nu vor avea în viitor surprize neplăcute, gen apariţia unor organizaţii sau pseudo-state, ce ar atenta la integritatea Republicii Moldova şi a Ucrainei. În opinia mea, o asemenea relaxare nu are nicio scuză, pornindu-se de la dificultățile cu care se confruntă Moldova şi Ucraina şi care ne determină să canalizăm eforturile și atenţia în altă direcţie. Da, greutăți sunt şi, posibil, vor mai fi şi în continuare, și nu întâmplător aceste manifestări cu iz separatist au fost declanșate anume acum, când criza internă din Republica Moldova se adâncește de la o zi la alta.
Drept confirmare, recent a fost reținut la Aeroportul Internațional Chișinău un cetățean rus, bănuit de organizarea unei mișcări separatiste și care avea misiunea de a pregăti opinia publică din zona de sud a țării în privința formării republicii Bugeac. Evident, angajații Serviciului de Informații și Securitate de comun cu Procuratura Generală vor întreprinde neîntârziat acțiuni de identificare și a altor persoane, care au fost racolate special pentru promovarea la nivel local a unor tendințe secesioniste.
Pesemne, miza celor ce stau în spatele acestui proiect este că europenii şi americanii au de soluționat acum alte chestiuni stringente (Statul Islamic, situaţia din Siria, criza migranţilor etc.) şi nu prea le arde de un pericol ce capătă proporţii şi care planează asupra Moldovei şi Ucrainei. În plus, Ucraina are suficiente probleme la Doneţk, Lugansk, în Crimeea pentru ca să-şi mai bată capul şi cu republica Bugeac. Cât privește Republica Moldova, instituţiile responsabile ale statului şi în condiţii de stabilitate politică nu tot timpul reacţionează prompt la pericolele ce apar, fără a mai vorbi deja de situaţia de instabilitate şi incertitudine politică majoră ce ne macină de ceva timp. Prin urmare, dacă cineva are intenţii serioase pentru a crea o nouă republică pe actualul teritoriu al Ucrainei şi al Moldovei, un moment mai potrivit nici că se putea găsi.
Dacă e să judecăm la rece, vom constata că există un interes real al anumitor forţe din exterior ca acest proiect să fie realizat. O eventuală nouă republică separatistă ar constitui o frână suplimentară, o garanţie în plus că Republica Moldova, dar şi Ucraina, nu vor reuși să-și continue nestingherite calea de integrare europeană. Transnistria de mult nu mai reprezintă un obstacol în acest sens, fapt ce a fost nu o dată menţionat de factorii de decizie. Da, teritoriul din stânga Nistrului, controlat de separatiştii de la Tiraspol, este un impediment pe care Republica Moldova încă nu l-a depășit, dar nu e de natură să oprească integrarea europeană a ţării. Din contra, tocmai se pune accentul pe ideea că integrarea europeană ar putea face malul drept al Nistrului mai atractiv pentru cei de pe malul stâng, iar asta ulterior ar favoriza reintegrarea ţării. Probabil, acei care umblă acum cu diferite planuri subversive privind înființarea unei noi republici separatiste înţeleg acest lucru şi e de presupus că unul din scopurile lor este anume să împiedice apropierea Moldovei şi a Ucrainei de Uniunea Europeană.
De asemenea, nu este exclus că aşa-numita republică Bugeac va veni să substituie într-un fel proiectul Novorusia, care prevedea instituirea unui nou stat ce ar cuprinde teritorii ale Republicii Moldova şi ale Ucrainei. Însă proiectul Novorusia, cel puțin la nivel de intenție, era mult mai amplu şi se referea inclusiv la alte zone separatiste (gen Transnistria), care urmau a fi reunite într-un tot întreg. Se vede că ceva nu a mers conform planului cu Novorusia şi acum se încearcă atingerea scopurilor propuse (măcar parţial) prin aşa-numita republică Bugeac.
În concluzie, consider că, indiferent de situaţia care este în Republica Moldova, în Ucraina, dar şi în lume, în genere, nu trebuie să tratăm cu superficialitate potenţialul risc pe care-l reprezintă aşa-zisa republică Bugeac. Urmează să monitorizăm cu stricteţe toate aspectele ce ţin de acest domeniu şi să avem o comunicare eficientă pe dimensiunea respectivă cu Ucraina, cât şi cu partenerii noştri occidentali, pentru a preveni apariția unui nou focar separatist, care ne va crea mari probleme la capitolul suveranitate şi integritate.
