(Interviu) Veaceslav Untilă: Sper că banul public va fi folosit mai rațional și mai eficient
Interviu cu Veaceslav Untilă, Preşedintele Curţii de Conturi a Republicii Moldova
Dle Preşedinte, cum a fost anul 2016 pentru Dvs.?
Veaceslav Untilă: Nu doar pentru mine, ci şi pentru ţară a fost un an foarte important. Dacă vă amintiţi, 2016 a început în condiţii de criză politică profundă. Existau puţine speranţe că acea criză putea fi depăşită şi mulţi se aşteptau la dizolvarea Parlamentului şi la organizarea alegerilor parlamentare anticipate, care ar fi fost o adevărată catastrofă pentru Republica Moldova. Alegerile parlamentare anticipate ar fi însemnat deturnarea Republicii Moldova de pe calea integrării europene, ceea ce ar fi compromis orice şansă la un viitor prosper şi demn în marea familie a democraţiilor europene. De aceea, acum, aruncând o privire în urmă, cred că s-a dat dovadă de suficientă maturitate şi voinţă politică, evitându-se alegerile anticipate, iar ţara a putut să-şi continue calea de dezvoltare aleasă.
În ceea ce mă priveşte personal, aş împărţi anul în două: în prima parte a acestuia am contribuit, în măsura posibilităţilor la stabilizarea situaţiei politice şi la avansarea ţării pe calea europeană; în a doua parte, preluând mandatul de Preşedinte al Curţii de Conturi, am depus eforturi pentru eficientizarea activităţii acestei instituţii şi pentru asigurarea unui bun control asupra corectitudinii utilizării banilor publici.
Care au fost primele Dvs. acţiuni în calitate de Preşedinte al Curţii de Conturi?
Veaceslav Untilă: Din start, am solicitat Parlamentului un audit al activităţii Curţii de Conturi, având la bază două motivaţii: prima – acest lucru e prevăzut de legislaţia în vigoare; a doua – astfel am făcut o evaluare clară a situaţiei pe care o moşteneam. Apropo, eu consider că acest lucru e corect şi cred că exact aşa ar trebui să procedeze oricine îşi asumă povara unei funcţii atât de importante.
O altă preocupare a ţinut de preluarea dosarelor şi activităţilor în curs de desfăşurare, iniţiate de fosta componenţă a Curţii de Conturi. Şedinţele care le-am desfăşurat s-au referit la auditul implementării Strategiei educaţionale sau la cheltuirea banilor publici în procesul de monitorizare a traficului rutier, iar acţiunile ulterioare au demonstrat, că noi nu vom accepta niciun fel de compromisuri şi vom acţiona strict în interesul statului.
De asemenea, a trebuit din mers să ne implicăm în alt proces important – pregătirea raportului anual pentru Parlamentul Republicii Moldova, unica autoritate căreia Curtea de Conturi este obligată să-i prezinte rapoarte şi dări de seamă. Elaborarea acestui raport a fost un exerciţiu complex şi de maximă responsabilitate, şi noi ne-am străduit să scoatem în evidenţă toate problemele existente, dar şi să venim cu recomandări pentru evitarea lor pe viitor.
Aţi putea deschide unele paranteze la acest capitol?
Veaceslav Untilă: Am informat Parlamentul despre desfăşurarea, conform programului anual, în perioada septembrie 2015 – octombrie 2016, a 43 de misiuni de audit la 638 de entităţi, care s-au finalizat cu adoptarea de către Plen a 34 de hotărâri. Misiunile de audit s-au axat pe depistarea carenţelor în activitatea administraţiei publice centrale şi locale şi pe evaluarea implementării în instituţiile publice a managementului financiar şi controlului intern, fiind identificate cazuri de nerespectare a legalităţii în gestiunea resurselor financiare publice şi administrarea patrimoniului public. Misiunile de audit au scos la iveală o preocupare insuficientă din partea entităţilor publice pentru asigurarea acurateţei datelor din situaţiile financiare şi pentru un management financiar guvernat de buna gestiune economico-financiară. Aceasta confirmă, că fondurile şi patrimoniul statului sunt gestionate într-un regim, în care performanţa utilizării acestora nu este un criteriu prioritar.
În ce domenii aţi depistat cele mai grave probleme?
Veaceslav Untilă: Practic în fiecare domeniu de activitate important s-au depistat deficienţe majore: executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală; sistemul administrării veniturilor publice; regimul preferenţial de impozitare conferit de legislaţia în vigoare pentru susţinerea anumitor domenii de dezvoltare economică; gestionarea patrimoniului public; investiţiile capitale; gestionarea întreprinderilor şi societăţilor cu participarea statului; remunerarea în sectorul public etc. Cifrele incluse de noi în raportul prezentat Parlamentului pe marginea situaţiilor semnalate sunt de ordinul miliardelor de lei.
Dle Untilă, Dvs. sunteţi cunoscut ca un conducător cu mână de fier. De ce CCRM nu sesizează organele de drept pentru atragerea la răspundere a celor ce se fac vinovaţi de proasta gestionare a banilor şi a patrimoniului public?
Veaceslav Untilă: Daţi-mi voie să vă contrazic. În raportul nostru se menţionează că, Curtea de Conturi a remis organelor de drept 9 materiale ale auditurilor realizate, în urma examinării cărora au fost pornite 14 cauze penale. Voi mai spune în context că, în ultimul timp, autorităţile de resort au manifestat deschiderea necesară pentru o cooperare corespunzătoare, dar există încă multe oportunităţi, care nici pe departe nu sunt valorificate.
Din câte cunosc, CCRM a elaborat şi unele recomandări pentru instituţiile publice ca urmare a lacunelor depistate…
Veaceslav Untilă: Aşa este. CCRM a avertizat, că respectarea principiilor de bună guvernanţă este o obligaţiune pentru autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, care gestionează mijloace bugetare şi care sunt direct responsabile de instituirea şi implementarea sistemului de management financiar şi control. Recomandările de elaborare sau de actualizare a procedurilor, au rămas şi anul acesta în topul celor care se regăsesc în rapoartele precedente, ceea ce denotă că managerii entităţilor publice încă nu sunt conştienţi pe deplin de respectiva obligaţie legală şi nici chiar de beneficiul realizării lor, în vederea facilitării desfăşurării corecte a activităţilor sau a controlului acestora, prin intermediul instrumentelor adiţionale.
Apropo, Curtea de Conturi a recomandat, în mod repetat, consolidarea funcţiei de audit intern. În acelaşi timp ne-am declarat susţinerea pentru revizuirea şi ajustarea de fond a Legii privind controlul financiar public intern (nr. 229 din 23.09.2010).
Imediat după preluarea funcţiei de Preşedinte al CCRM, Dvs. aţi declarat că lasă de dorit implementarea recomandărilor CCRM.
Veaceslav Untilă: Şi pot să vă aduc drept dovadă unele date relevante în acest sens. De obicei, remedierea lacunelor depistate şi implementarea recomandărilor înaintate în raportul de audit, revine acţiunilor post-audit efectuate de entităţile auditate. Astfel, în ultimii 2 ani Curtea de Conturi a înaintat în jur de 900 de recomandări, dintre care au fost puse în practică 340 de recomandări, iar parţial aplicate – 230 de recomandări. Totodată, 330 de recomandări rămân a fi neîndeplinite până în prezent, iar nivelul de executare a recomandărilor de către APC-uri este de circa 50%. Potrivit recentei evaluări post-audit, cei mai puţin receptivi în această privinţă sunt Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, care ignorează cu desăvârşire recomandările Curţii şi care preferă să gestioneze Fondul de subvenţionare a agriculturii în mod netransparent şi părtinitor. De aceea, obiectivul la care v-aţi referit rămâne o prioritate a mea şi a echipei pe care o conduc, şi vom depune eforturi în vederea realizării lui.
Care sunt aşteptările Dvs. de la autorităţile publice?
Veaceslav Untilă: Eliminarea neregulilor pe care noi le depistăm poate fi posibilă numai în măsura în care managementul practicat la nivelul fiecărei autorităţi sau entităţi publice va fi capabil să înlăture aceste deficienţe şi nu în ultimul rând, să respecte principiile de bună guvernanţă. Asumarea responsabilităţilor va conduce cu siguranţă la o gestiune economico-financiară mai exigentă. Aceasta e cea mai mare aşteptare a mea.
Care vor fi priorităţile Dvs., în calitate de Preşedinte al Curţii de Conturi, şi a colegilor Dvs. în 2017?
Veaceslav Untilă: După cum am declarat şi la preluarea mandatului de Preşedinte al CCRM, prioritatea absolută nu poate fi decât una – asigurarea corectitudinii utilizării banilor publici. Dar rămân în vigoare şi alte priorităţi anunţate anterior: asigurarea deschiderii, transparenţei în activitatea Curţii de Conturi, investiţiile permanente în consolidarea capacităţilor angajaţilor Curţii de Conturi, dezvoltarea în continuare a relaţiilor de colaborare cu instituţiile similare din alte ţări şi cu organismele internaţionale de profil, pentru asigurarea unui schimb de experienţă eficient etc.
Cum credeţi că va fi anul 2017?
Veaceslav Untilă: Sper să fie unul marcat de stabilitate, pentru că doar în condiţii de stabilitate vom reuşi să realizăm toate obiectivele propuse. Şi mai sper, că banul public va fi folosit mult mai raţional şi mai eficient decât până acum.
Almanahul Politic al Republicii Moldova – 2016
