Poliţia națională şi găgăuzii
Urmăresc cu mare atenţie ceea ce se întâmplă în autonomia găgăuză, pentru că evenimentele din această regiune mi se par nu mai puţin importante decât cele care ţin de regiunea transnistreană. Şi nu exagerez deloc când fac această constatare, deoarece, în ultimele luni, comportamentul unor lideri găgăuzi dă serios de gândit. Nu mă voi opri la toate aspectele legate de Găgăuzia care mă pun în gardă, ci voi aborda un subiect anume, care mi se pare destul de grav. Am în vedere tentativele de demonizare a poliţiei naţionale şi promovarea insistentă a imaginii acesteia de duşman al găgăuzilor.
Ţineţi minte recentele intenţii ale liderilor găgăuzi de a introduce propriile posturi de control poliţienesc? De asemenea, e de menţionat în context şi decizia de creare a aşa-numitelor gărzi populare, care undeva urmau să substituie activitatea organelor poliţieneşti. Mai nou, au avut loc două cazuri, mediatizate intens în presa din autonomie şi nu numai, prin care s-a încercat din nou demonizarea poliţiei – pretinsul schimb de focuri în plină noapte la Comrat cu implicarea poliţiştilor (s-a promovat ideea unei samavolnicii din partea poliţiei şi a angajaţilor altei structuri de stat) şi incendierea de către un grup de găgăuzi a unui automobil al poliţiei de patrulare (s-a încercat să se demonstreze că poliţiştii ar fi provocat comportamentul agresiv al grupului de cetăţeni din autonomia găgăuză). Cel mai nou caz de acest fel a avut loc acum câteva zile, presa din autonomia găgăuză prezentând un tânăr însângerat, care chipurile ar fi fost bătut de poliţia de patrulare pentru că nu a oprit la timp automobilul.
Puse cap la cap toate aceste cazuri scot în evidenţă o concluzie clară – în Găgăuzia se încearcă discreditarea intenționată a poliţiei naţionale. Cu ce scop se face acest lucru, cred că nu este greu să ne dăm seama.
Totodată, există două aspecte care mă deranjează în toată această poveste. În primul rând, nu înţeleg lipsa de acţiune a Ministerului Afacerilor Interne. Or, prin tăcerea sa, acesta dă impresia că subscrie, că îi convin tentativele de denigrare a imaginii poliţiei. Nu zic, poliţia noastră îşi are păcatele ei şi eu am scris de nenumărate ori despre aceasta. Mai mult ca atât, în felul cum a fost ea „reformată”, ne putem aştepta la diverse surprize în plin an electoral. Numai că de data aceasta cineva încearcă să folosească poliţia într-un amplu scenariu de destabilizare în sudul ţării. Şi aici ajung la cel de-l doilea aspect care am spus că mă deranjează – cel politic, care este prezent în cele ce se întâmplă în Găgăuzia, inclusiv în campania de demonizare a poliţiei. De ce atunci tace guvernarea? Oare chiar nu înţelege că e vorba despre unele etape ale unui amplu proces, care se poate solda cu o explozie socială în sudul ţării?
