Reformele – motorul care mişcă înainte Republica Moldova
Activând de aproape un an în funcția de preşedinte al Curţii de Conturi, m-am convins de un lucru – Republica Moldova are nevoie de reforme profunde, altfel nu vom putea atinge obiectivul de a asigura o gestionare mai eficientă a banului public. De aceea, nu pot să nu remarc efortul depus de Guvern, care şi-a asumat responsabilitatea pentru promovarea mai multor reforme dificile, dar necesare pentru buna dezvoltare a ţării. Mai jos mă voi referi la unele aspecte ale activității Curţii de Conturi, dar şi la reformele importante implementate sau demarate de Guvern.
Ședinţa Curţii de Conturi, în cadrul căreia a fost prezentat raportul de audit privind executarea Bugetului asigurărilor sociale de stat, a avut parte de o largă mediatizare. Mai multe instituţii media au scos atunci în evidenţă diminuarea substanţială (cu peste 71 de mii) a numărului de contribuabili la acest buget, dar şi unele nereguli depistate în activitatea structurilor responsabile de completarea şi gestionarea acestuia. M-a bucurat nespus să constat şi înainte, dar şi după acea şedinţă că suntem pe aceeaşi lungime de undă cu Guvernul, or una dintre cele mai ambiţioase reforme realizate de Executiv a avut drept obiectiv anume reformarea radicală a sistemului de pensii. O examinare pe diagonală a parametrilor de bază ai acestei reforme ne dovedeşte că majoritatea carențelor arătate de noi vor dispărea pe parcursul implementării ei, astfel fiind redusă semnificativ presiunea unei mari probleme sociale.
Un alt aspect la care aş vrea să mă refer ţine de unul din punctele de bază ale raportului pe care l-am prezentat la începutul anului curent în Parlament în postura de preşedinte al Curţii de Conturi. În acel raport menţionam situaţia îngrijorătoare din domeniul gestionării patrimoniului public de către unele instituţii de stat, în special de către întreprinderile de stat. După o analiză suplimentară a reformei Guvernului, care se află deja pe masa de lucru a Legislativului, am ajuns la concluzia că, în rezultatul preconizatei reorganizări, se vor rezolva inclusiv multe din lacunele semnalate de noi la capitolul gestionarea patrimoniului de către instituţiile statului. E o reformă sensibilă, care e posibil să genereze anumite şocuri sociale, dar, iarăşi, este una necesară şi când spun acest lucru accentuez că e poziţia mea de conducător al unei instituţii abilitate cu monitorizarea şi asigurarea bunei gestionări a banului public.
În context, nu pot să trec cu vederea o altă reformă fundamentală demarată de Guvern – cea a sistemului de salarizare în sectorul bugetar. În acelaşi raport anual despre care am amintit mai sus, dar şi în cadrul diferitelor întruniri la Curtea de Conturi, nu o dată am scos în evidenţă şi dificultățile ce ţin de salarizarea în sfera bugetară. Deocamdată nu cunoaştem parametrii concreţi ai acestei reforme, dar dacă Executivul a sesizat necesitatea ei, la fel cum noi am sesizat neregulile ce există la acest capitol, vor urma cu siguranţă unele acțiuni menite să îmbunătățească situația într-un viitor nu chiar atât de îndepărtat.
De asemenea, voi menționa și rapoartele de audit pe care le-a realizat Curtea de Conturi şi care vizează domeniul ocrotirii sănătăţii. Şi aici m-am bucurat să constat că noi şi Guvernul mergem în paralel, dar spre soluţionarea aceleaşi chestiuni. Pentru a ne convinge de acest lucru este suficient să amintim de reforma sistemului de stabilire a dizabilităţii (care are tangenţă, în egală măsură, şi cu sistemul de protecţie socială, dar şi cu cel de ocrotire a sănătăţii) sau de reforma spitalicească, cea mai recentă iniţiativă în materie de reforme a Guvernului, care a fost discutată chiar în aceste zile la Guvern în cadrul unei şedinţe prezidate de Premierul Pavel Filip, iar asta înseamnă că vom avea în scurt timp schimbări de natură să elimine unele din încălcările stabilite anterior de Curtea de Conturi.
Cu alte cuvinte, putem afirma că efortul nostru, al Guvernului, dar şi al altor instituţii abilitate ale statului creează un tablou integru – lupta împotriva corupţiei, reducerea birocraţiei, eficientizarea acțiunilor întreprinse în vederea unei gestionări eficiente a banului public. Toate aceste domenii constituie obiectul preocupărilor noastre permanente, lucru care se vede clar din comunicările publice pe care le avem la tema în cauză noi, Executivul, alte instituţii de stat.
Am făcut această retrospectivă, aducând exemple concrete, deoarece, în momentul în care am preluat mandatul de preşedinte al Curţii de Conturi, printre cele mai grave neajunsuri semnalate de mine atunci era şi lipsa de continuitate, adică, ruptura existentă între adoptarea unor decizii şi recomandări de către Curtea de Conturi şi implementarea acestora. Cele relatate vin să indice o îmbunătăţire a situaţiei în această privință şi aici nu vorbim numai de o reacţie post factum a organelor abilitate ale statului la deciziile Curții de Conturi, ci de o conştientizare în comun a problemelor cu care se confruntă Republica Moldova, iar în rezultat se acţionează chiar şi cu anticipare (în unele cazuri). Evident că în aceste condiţii, în viitor vom putea vorbi de cu totul alt impact al deciziilor Curţii de Conturi, dar şi de cu totul alţi indicatori în raport cu problemele depistate.
Totodată, vom remarca faptul că, la baza acţiunilor Guvernului îndreptate spre reformarea mai multor domenii de activitate importante, stau realităţi, necesităţi, dar nu careva mofturi sau dorinţe nefondate. Probabil, e pentru prima dată în anii de independenţă a Republicii Moldova, când se acţionează de o asemenea manieră, iar impactul unei așa atitudini se va resimţi şi în activitatea Curţii de Conturi. Or, soluţionarea problemelor persistente de ani de zile şi semnalate de Curtea de Conturi, ne va permite să trecem la alt nivel şi să abordăm mult mai multe aspecte, astfel încât să reuşim să îmbunătăţim şi indicatorii ce ţin de gestionarea eficientă a banului public, a patrimoniului public.
Veaceslav Untilă, președinte al Curții de Conturi pentru www.timpul.md
