Să ne măsurăm activitatea în fapte
– Dle Untilă, relativ nu demult aţi fost învestit în postul de șef al Inspectoratului Ecologic de Stat. Din spusele DVS, publicate în presa periodică, lumea a înţeles că aţi acceptat această funcţie „nu de dragul acestei funcţii, dar… „să facem împreună o treabă bună”. Ce aveţi în vedere confirmând aceasta?
– Deoarece anterior am fost preşedinte al Comisiei parlamentare pentru ecologie, adică am gestionat din punct de vedere politic sectorul respectiv, fiind învestit în acest post, am revenit de fapt pe acelaşi câmp al responsabilităţilor politice şi administrative ce ţin de domeniul protecţiei mediului înconjurător. Chiar din capul locului m-am declarat deschis pentru colaborare cu autorităţile publice aferente problematicii de mediu, cum ar fi Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Agenţia „Moldsilva”, Agenţia „Apele Moldovei”, dar în primul rând, pentru colaborare cu Societatea Civilă, care ne va conecta la aşteptările societăţii, ale cetăţeanului de rând, adică la locaţiile unde se realizează toate activităţile ce afectează mediul. Sper să reuşim, în cel mai scurt timp, încheierea acordurilor de colaborare cu instituţiile şi autorităţile care au competenţe de mediu. Tot în acest sens, al integrării cerinţelor de mediu în toate activităţile preconizate, am instituit, la 7 noiembrie 2012, Consiliul Consultativ de Mediu de pe lângă Inspectorat, din care fac parte reprezentanţi de marcă ai societăţii civile şi cele mai relevante ONG-uri de mediu. Mizez mult pe această structură în promovarea activităţilor şi imaginii Inspectoratului ca autoritate publică centrală responsabilă de controlul ecologic, dar şi în sensibilizarea autorităţilor publice locale de nivelul I şi II, a cetăţenilor simpli, a diferitelor organizaţii şi instituţii.
– Dintre multiplele probleme ecologice existente în republica noastră, care dintre ele ar trebui rezolvate în primul rând?
– Nu încape îndoială: salubrizarea localităţilor, crearea unei reţele de poligoane şi depozite pentru deşeurile menajere solide, colectarea selectivă a deşeurilor pentru a întoarce o parte din ele în circuitul economic (hârtie, plastic, metal, sticlă etc.), reabilitarea râurilor mici şi mijlocii, amenajarea ecologică a bazinelor acvatice, consolidarea terenurilor degradate prin împădurire continuă şi altele.
– Ei, bine, dar care ar fi căile de rezolvare a acestor probleme?
– Este foarte important să reuşim atragerea de surse financiare, mijloace tehnice şi tehnologice cu încărcătură de mediu, atât din interiorul ţării, cât şi din afară; utilizarea fondurilor ecologice în rezolvarea problemelor de mediu, îmbinarea aspectelor ecologice şi economice în cadrul proiectelor, promovarea tehnicilor şi tehnologiilor performante, expertizarea tuturor activităţilor, aşa încât toate aceste activităţi să suporte o abordare ecologică.
Un rol aparte, desigur, îi revine mass-media, în deosebi revistei Natura, care reflectă cele mai stringente probleme ce ţin de ecologia plaiului şi a sufletului, o revistă care visez să ajungă în fiecare casă din Republica Moldova.
– Fiţi de acord, dle Untilă, că nu le vine deloc uşor inspectorilor ecologici, în teritoriu, de a-şi exercita funcţiile „ca la carte”. Mereu se află între ciocan şi nicovală – între lege, interese şi nelegiuiţi. Si odată ce justiţia noastră „e moale de tot”, înfloreşte braconajul: este distrusă flora, fauna, sunt furate pe-un cap zăcămintele terestre şi subpământene… Iar Dumneavoastră sunteţi omul legii, sunteţi general de poliţie… Ce măsuri veţi întreprinde pentru a dezrădăcina fărădelegile şi a păstra măcar ceea ce a rămas în natura noastră, asaltată de răuvoitori?
– Trebuie să recunoaştem că inspectorii noştri de cele mai multe ori se găsesc în câmpul conflictelor de interese, de aceea, ca să fim prezenţi în teritoriu, am instituit grupul de curatori sau coordonatori de la centru care intervin ca experţi în cazurile când soluţiile nu sunt în favoarea naturii. Inspectorul foarte des nimereşte în situaţia când trebuie să promoveze o soluţie de mediu şi când trebuie să aplice o sancţiune de mediu. Nu este deloc uşor să separe aceste două aspecte. Vom avea grijă ca inspectorul de mediu, fiind promotor al soluţiilor de mediu, să nu se transforme în avocat al agenţilor economici care deseori întrec măsura goniţi de interesul material. Noi suntem obligaţi să aplicăm astfel legea, încât să descurajăm contravenţiile şi crimele împotriva mediului înconjurător.
– Am zis, dle Untilă, că justiţia noastră „e moale de tot”…
– La capitolul eficientizării normei juridice şi dezrădăcinării fărădelegilor de mediu, mă voi impune personal în unele cazuri luate separat, dar şi la nivelul instituţiilor cu atribuţii de mediu (procuratură, instanţă de judecată, organe de drept). Toate cazurile de braconaj, tăieri ilicite, de degradare a mediului înconjurător le vom plasa pe pagina electronică a Inspectoratului, www.inseco.gov.md, vom publica materiale în revista „Natura”, cu genericul „Din dosarul IES”. Raidurile de salubrizare, antibraconaj şi contracarare a tăierilor ilicite cu toate cheltuielile care le vom suporta, vor fi o normă permanentă pentru subdiviziunile noastre teritoriale, dar şi pentru echipele de intervenţie de la centru. Bine-ar fi cât mai mulţi dintre prietenii Naturii să promoveze peste tot revista Natura şi, neapărat, vor lua cunoştinţă de măsurile întreprinse în soluţionarea problemelor de mediu.
În cel mai apropiat timp vom pune pe rol Institutul inspectorilor voluntari de mediu, pe care îi vom avea în fiecare localitate.
Tot pe această cale anunţ prietenii mediului că, pe lângă Inspectoratul Ecologic de Stat, în cadrul secţiei sinteze informaţionale, funcţionează permanent Telefonul verde (079900727), la care recepţionăm semnale din teritoriu.
– De la zis şi până la făcut e cale lungă?
– Mesajul meu către efectivul Inspectoratului a fost: să ne măsurăm activitatea în fapte. Eu mi-am asumat această responsabilitate şi sper să izbutim. Sunt convins, şi aceasta nu este numai convingerea mea, dar şi a colegilor mei, că ecologizarea activităţilor economice şi a mediului pot avea succes dacă vor deveni o opţiune a tuturor sectoarelor vieţii sociale şi nu doar a autorităţii specializate în domeniu, şi dacă această opţiune va deveni, aşa cum prevede legea, o prioritate a politicilor de stat.
– E de la sine înţeles. Rămâne, dle Untilă, ca tot ce aţi preconizat să se înfăptuiască.
Interviu realizat de Ionel CĂPIŢĂ, www.natura.md
26 noiembrie 2012
