Prezentarea raportului de activitate a Curții de Conturi pe anul 2016
Astăzi, 20 aprilie, în cadrul unei conferinţe de presă, am prezentat Raportul de activitate a Curții de Conturi a Republicii Moldova pe anul 2016.
Chiar dacă actuala componenţă a CCRM a venit în funcţie abia în a doua jumătate a anului 2016, raportul s-a referit la întreg anul trecut, aşa cum e firesc să fie. În această perioadă, ne-am condus de motto-ul „Corecți în abordări, credibili în acțiuni”.
Din start, ne-am asumat angajamente clare în vederea consolidării și modernizării instituționale, precum și dezvoltării în continuare a auditului public extern în conformitate cu bunele practici și prevederile standardelor internaționale de audit.
În aceste condiții, au fost întreprinse acțiuni energice privind organizarea instituțională a Curții de Conturi, precum elaborarea și înaintarea spre adoptare în Parlament a proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, a fost elaborat Planul de Dezvoltare Strategică a CCRM pe anii 2016-2020, revizuit și aprobat în redacție nouă, iar structura organizațională a fost adaptată la noile obiective stabilite imediat după preluarea mandatului.
Deși obiectivele stipulate în Planul de Dezvoltare Strategică a CCRM, pe anii 2016-2020, sunt destul de ambițioase, activitățile interne, uneori de rutină, sunt concentrate pe promovarea politicilor de modernizare și eficientizare a activității Curții. Astfel, în anul 2016 Curtea de Conturi a aprobat 38 de rapoarte de audit, fiind cuprinse 575 de entități publice, acțiunile de audit axându-se, preponderent, asupra următoarelor domenii: exercițiul bugetar al autorităților/entităților publice; auditarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetului asigurărilor medicale de stat (audituri obligatorii); administrarea patrimoniului și veniturilor publice; salarizare, educație, justiție, securitate etc.
De asemenea, trei misiuni de audit au fost efectuate la solicitarea Parlamentului și altele opt – urmare a angajamentelor internaționale. Din numărul total al rapoartelor de audit aprobate, mai mult de jumătate (21 de rapoarte) au fost audituri de conformitate, circa o pătrime (11 rapoarte) – audituri de performanță, celelalte fiind audituri financiare și ale TI.
În vederea înlăturării neregulilor atestate și îmbunătățirii gestiunii financiare a fondurilor publice, Curtea de Conturi a înaintat, pe parcursul perioadei de raportare, 1379 de cerințe și recomandări, al căror termen de executare începe, în mare parte, din a doua jumătate a anului 2017 sau în anul 2018.
Anul trecut, în cadrul misiunilor de audit, s-a pus accentul pe abordarea sistemică a misiunilor de audit, fapt ce a determinat identificarea, la scara întregii țări, a unor abateri și nereguli uriașe, atât în gestionarea fondurilor publice, inclusiv a patrimoniului public, cât și în raportarea financiară, valoarea lor însumând circa 20,8 miliarde lei, dar și majorarea numărului entităților auditate, de 1,6 ori față de anul 2014.
În anul de raportare, Curtea de Conturi a remis Parlamentului toate rapoartele de audit aprobate, 4 rapoarte fiind examinate în cadrul ședințelor comisiilor parlamentare, cu participarea reprezentanților Curții de Conturi, entităților auditate, societății civile și mass-media.
În același timp, aş vrea să menţionez că CCRM are o bună colaborare cu alte autorități de stat, dar și cu mass-media sau reprezentanții societății civile, transparența în activitate fiind unul din pilonii de bază ai activității instituției supreme de audit din Republica Moldova. Plus la aceasta, pentru atingerea obiectivelor de modernizare și eficientizare a activității, CCRM promovează o colaborare dinamică cu partenerii de dezvoltare și cu omologii de peste hotare.
Cu certitudine, în 2016 CCRM a fost la înălţimea atribuţiilor legale ce-i revin şi spun acest lucru riscând să fiu acuzat de lipsă de modestie. Aceasta însă nu înseamnă că lucrăm la randament maxim sau că nu ar fi loc de mai bine. De aceea, în continuare vom depune eforturi pentru a deveni şi mai eficienţi în asigurarea bunei administrări a banului public.
