Șeful Inspectoratului Ecologic de Stat nu poate fi vânător
ZDG. Sunteţi mai nou în această funcţie. Ce v-a şocat cel mai mult după ce aţi trecut pragul Inspectoratului Ecologic de Stat?
V.U. Da, într-adevăr, sunt mai nou în această funcție, dar destul de vechi în domeniul protecției mediului. Cred că sunt îndreptățit să spun așa, mai ales că am fost pe timpuri și președintele Comisiei parlamentare pentru mediu. Cu experiența mea de viață e cam greu să mă șocheze ceva, dar unele lucruri, la venirea în funcția de șef al Inspectoratului mi-au captat atenția. Am găsit un colectiv de buni specialiști, care știu ce au de făcut și cum trebuie de făcut, dar era lipsă poate că principalul – nu se simțea spiritul de echipă. Cred că aceasta se datora lipsei îndelungate, aproape un an, a șefului acestei instituții. Primul lucru care l-am făcut, am întreprins toate măsurile ca să ameliorez această stare de spirit. Am trecut în revistă toate subdiviziunile, am cunoscut în față toţi angajaţii și am restabilit desfășurarea întrunirilor lunare a activului Inspectoratului, pentru a se cunoaște reciproc, pentru a deprinde raportarea activităților pe fond și simțul responsabilității, pentru a deprinde spiritul de echipă prin care toți se fac responsabili de aceeași cauză. Cred că Conferința națională din decembrie a Inspectoratului cu participarea mai multor autorități publice centrale vine drept argument la cele spuse mai sus.
ZDG. Cine sunt cei mai mari braconieri în R. Moldova?
V.U. Cei mai mari braconieri în Republica Moldova sunt sărăcia și lipsa bunului simț. Oricare ar fi însă motivele acţiunilor de braconaj, ele trebuie contracarate și sancționate dur.
ZDG. Cât de aspru, sau cât de blând sunt pedepsite acţiunile de braconaj?
V.U. Încălcările regulilor de vânătoare sunt sancționate conform Codului Contravențional și Codului Penal, în funcţie de gravitatea cazului depistat și valorii prejudiciului cauzat mediului. Articolul 128 al Codului Contravențional prevede sancțiuni pe măsură: pentru persoane fizice 20-100 u.c., iar pentru persoane cu funcție de răspundere – 200-400 u.c. Dacă mărimea daunei cauzate mediului depășește 200 u.c., adică 4000 lei, atunci acțiunile de încălcare a regulilor de vânătoare (braconajul) sunt calificate conform art.233 al Codului Penal, care prevede o pedeapsă de la 200 la 500 u.c. sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 ore sau pedeapsă cu închisoare până la 3 ani în cazul persoanelor fizice, iar persoana juridică se pedepsește cu o amendă în mărime de la 1000 la 3000 u.c. cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate. Aşadar, nu putem spune că legea nu este aspră, dar ea nu este cunoscută și nu întotdeauna e respectată.
ZDG. Sunteţi vânător? Ce fel de arme utilizaţi la vânătoare? Ce fel de cartuşe?
V.U. Vânătoare e o pasiune mai veche, care în ultimul timp nu mă tentează deloc. Din momentul venirii la Inspectorat, nici nu s-a mai pus problema, deoarece şeful Inspectoratului Ecologic de Stat nu poate şi nici nu are dreptul să fie vânător. Este o chestiune de morală.
DZG. Se spune că Sorin Paciu a fost rănit, de fapt, omorât, cu un cartuş interzis pentru vânătoare. De ce, în magazinele specializate de arme, sunt comercializate şi muniţii „interzise”?
V.U. E regretabil ce s-a întâmplat și exprim condoleanțe familiei lui Sorin Paciu. Despre acest caz s-a vorbit și se vorbește foarte mult. Eu reprezint o autoritate publică și aș prefera să nu speculez cu sentimentele și tragedia oamenilor. Ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat ar fi bine să se expună organele abilitate. Cât priveşte comercializarea în magazinele specializate de arme a anumitor muniții, aceasta nu înseamnă că ele se comercializează pentru vânătoare. Munițiile permise pentru vânătoare sunt specificate în actele normative respective. Şi dacă au fost utilizate muniții interzise, legea trebuie să-şi spună cuvântul.
ZDG. Printre vânătorii de la „Pădurea Domnească” erau şi braconieri?
V.U. Se consideră braconier persoana care practică vânătoarea fără autorizaţie, fără carnet de vânător sau fără autorizaţia de deţinere portarmă şi de folosire a armei de vânătoare, cu depăşirea normelor stabilite de recoltare a vânatului în locuri şi termene interzise, precum şi în locuri care nu sunt indicate în permis(foaie, fişă pentru recoltare), autorizaţie, cu arme de vânătoare ce aparţin altei persoane fizice sau juridice, cu încălcarea legislaţiei şi a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează. Din câte cunosc, vânătoarea în cauză a fost organizată şi desfăşurată autorizat în baza ordinului Agenţiei „Moldsilva” şi a ordinului Rezervaţiei Naturale “Pădurea Domnească”, care se referă la deschiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012. Conform acestor acte vânătoarea s-a organizat în vederea reglării numerice a efectivului de mistreţi din teritoriul Rezervaţiei naturale “Pădurea Domnească”. Reglementarea efectivului de animale prevede că în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei, protecţiei animalelor şi plantelor şi prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate economiei naţionale, în caz de sporire a efectivului unor specii de animale şi izbucnire a epizootiilor, pot fi aplicate măsuri de reglementare a efectivului unor specii de animale. Prevederile menţionate au fost respectate de participanții la această vânătoare.
ZDG. În opinia dvs., cum pot fi calificate partidele de vânătoare cu participarea „amplă” a unor procurori, judecători, oameni politici sau businessmeni?
V.U. O etica profesională a unor persoane cu funcţii atât de importante ca procurorii, judecătorii, oamenii politici şi chiar businessmenii, presupune şi existenţa unei anumite distanţe, unii în raport cu alţii. În caz contrar, poate avea de suferit calitatea lucrului lor şi aici mă refer, în primul rând, la procurori şi judecători, care trebuie prin definiţie să fie echidistanţi şi obiectivi. Sigur, în viaţă pot apărea diferite situaţii. Vânătorile comune însă nu se încadrează în calificarea „situaţii fără alternativă”.
ZDG. Ce aţi reuşit să aflaţi despre felul în care s-a încercat tăinuirea crimei de la vânătoarea din 23 decembrie?
V.U. Nu este treaba Inspectoratului Ecologic de Stat să facă investigaţii sub aspectul la care vă referiţi Dvs. Există organele abilitate ale statului şi, în plus, Parlamentul a creat o comisie de anchetă care va investiga modul în care s-au comportat diverse instituţii şi diverse persoane cu funcţii de răspundere. Sper că investigaţiile ce vor fi efectuate vor fi obiective şi, în final, lucrurile se vor clarifica. Important este să nu se admită politizarea anchetei, pentru că, sincer să fiu, acest risc nu poate fi exclus din calcule.
ZDG. Ce se mai întâmplă prin pădurile din R. Moldova, departe de ochii lumii?
V.U. Despre aceasta puteți să aflați din pagina electronică a Inspectoratului: www.inseco.gov.md, unde sunt plasate materialele cu privire la toate actele de braconaj sau tăieri ilicite. Aceste cazuri le veți găsi în rapoartele de activitate săptămânale, care sunt o raportare operativă. Principiul transparenței în activitatea noastră, trebuie să fie o normă, de aceea practicăm și vom practica în continuare administrarea unui colț de pagină în revista „Natura” cu nominalizarea cazurilor și persoanelor vizate. Am să aduc doar câteva cifre: în anul 2012 au fost trași la răspundere administrativă mai mult de 3100 de persoane; au fost aplicate amenzi în sumă de 1 745 590 lei; prejudiciul cauzat mediului constituie 1 018 686 lei. De asemenea, au fost efectuate circa 1470 raiduri anribraconaj și contracararea tăierilor ilicite. Aceste activități contribuie substanțial la protejarea biodiversității și la abținerea răufăcătorilor de la contravențiilor de mediu. Închipuiți-vă pentru o clipă că Inspectoratul ar fi lipsă. Totodată, colaborarea noastră cu alte autorități cu atribuții de mediu, cum ar fi Ministerul de Interne, Procuratura generală, Asociația „Moldsilva”, Asociația Vânătorilor și Pescarilor din Moldova și, bineînțeles, Societatea Civilă de Mediu își va aduce roadele. Cu toate acestea, eu pledez pentru înăsprirea legislației, deoarece delapidarea resurselor naturale echivalează cu atentarea la securitatea țării.
ZDG. Aţi fost numit în noua dvs. funcţie „pe linie de partid”?
V.U. Într-un fel se poate de spus așa, dacă reieșim din formula actualei guvernări, dar în interiorul acestei formule am fost numit cu siguranță ca specialist. Având o responsabilitate directă în faţa alegătorilor, care, cu votul lor au adus PL la guvernare, formaţiunea ce am onoarea să o reprezint m-a promovat în funcţia respectivă şi eu voi face tot posibilul pentru a fi atât la nivelul aşteptărilor care există la acest capitol în societate, cât şi la nivelul aşteptărilor colegilor mei de partid şi de Guvern.
ZDG. De altfel, ce credeţi despre metoda de partajare politică a tuturor funcţiilor din stat?
V.U. La nivelul demnităților de vârf nu cunosc altă experiență, partea rea a acestei experiențe este extinderea ei pe nivelele subordonate. Personal sunt împotriva aplicării acestei abordări asupra funcționarilor publici, care asigură funcționalitatea și stabilitatea în stat. În acelaşi timp, odată ce ajunge la putere, un partid este responsabil de calitatea actului guvernării. Nu poţi veni la guvernare şi promova în funcţii importante în stat oameni întâmplători, care nu au nimic în comun cu partidul şi cu angajamentele asumate de acesta în faţa alegătorilor. În plus, fiecare partid serios trebuie să aibă în rândurile sale suficienţi profesionişti, pe care să-i poată promova în toate funcţiile de stat, pentru a-şi realiza obiectivele stabilite. Altceva este că, imediat după accederea în funcţie, aceste persoane trebuie să treacă politica pe un plan secund şi să pună în prim-plan atribuţiile ce le revin şi interesele cetăţenilor care i-au creditat cu încrederea lor.
ZDG. În domeniul pe care îl reprezentaţi, care sunt cele mai vulnerabile sectoare la corupţie ?
V.U. Noi suntem o instituție cu funcție de control, aflându-ne în câmpul conflictelor de interese şi fiind în contact cu cetățeanul, care este permanent cu ochiul pe noi, lucrul care ne face, ca funcționari publici, să ne abținem de la acte de corupție. Dar aceasta nu înseamnă că nu apar situații și condiții care ar genera acte de corupție. Ca să excludem un asemenea fenomen în activitatea noastră se impune reforma Inspectoratului Ecologic de Stat, și anume, o divizare instituțională conformă separării competențelor de control și de autorizare a activităților. Instituția care avizează niște activități nu poate să efectueze și controlul acestor activități fără a fi tentată de acest viciu. Deci, controlul și autorizarea urmează să fie separate.
ZDG. De când sunteţi în fruntea Inspectoratului Ecologic, ce fel de nereguli aţi depistat?
V.U. O evidentă scăpare în administrarea domeniului respectiv o constituie interacțiunea episodică dintre subdiviziunile specializate ale Inspectoratului și subdiviziunile teritoriale. Subdiviziunile specializate de la centru trebuie să joace rolul de expertiză, iar angajaţii lor, de experți, pentru subdiviziunile teritoriale. Un alt neajuns poate fi alunecarea experților și inspectorilor noștri pe poziție de avocați ai agenților economici, care nu-și onorează datoriile față de mediu. Ca să excludem aceste nereguli am revăzut și aprobat într-o formulă nouă institutul coordonatorilor de la centru, unde am egalat responsabilitatea acestora cu responsabilitatea factorilor de execuție din teritoriu. Înțeleg că am creat un disconfort pentru colaboratorii de la centru, dar sper că am fost înțeles corect. Inspectoratul va fi performant numai dacă va acționa ca un tot întreg, indiferent unde se găsesc subdiviziunile, la Cahul sau la Ocnița. Mai persistă şi factorul birocratic, dar cred că ne vom debarasa treptat şi de dânsul.
ZDG. A fost pedepsit cineva? Cum anume?
V.U. Deocamdată am avut doar ocazia să aduc mulţumiri şi menţiuni de succes, deoarece majoritatea colegilor mei şi-au propus să-şi pună în valoare partea lor cea mai bună. Sper să am şi pe viitor prilejul să laud mai degrabă un angajat pentru merite decât să fiu pus în situaţia de a aplica o sancţiune.
ZDG. Cum ne complică viaţa problemele ecologice?
V.U. Foarte serios și foarte grav. Omul nostru nu are un comportament ecologic în societate. Agentul economic nu abordează ecologic activitatea din care se hrănește, autoritățile publice responsabile de administrarea țării pe anumite sectoare au pus ecologia mereu la coada responsabilităților. Am promovat în tot acest timp o economie neecologică iar rezultatul acestei atitudini se face simțit și la nivelul venitului național. Am să nominalizez doar un singur sector: deșeurile, care pot fi o sursă esențială pentru bunăstarea țării, dar astăzi sunt încă o sursă de prejudiciere a economiei naționale. Deșeurile care se produc într-o cantitate enormă trebuie să devină, și e timpul, o sursă de materii prime secundare atât pentru producția materială, cât și energetică. Vom insista pe constituirea unei ramuri noi a economiei naționale cu toată infrastructura și necesarul: valorificarea materială și energetică a deșeurilor de orice origine. Această acțiune ar fi benefică pentru țară atât economic, cât și ecologic. Bineînțeles, spectrul problemelor ecologice este impunător și de ele ne vom ocupa permanent, dar orice manifestare negativă a lor va fi curmată de Inspectoratul Ecologic de Stat ca instituție cu funcții de control.
ZDG. Ce boli acumulăm din cauza acestora?
V.U. Pe primul loc aș plasa alergiile, apoi bolile cardiovasculare și logica situației duce la cea mai grea boală a timpului – cancerul.
ZDG. Gunoiştile, neautorizate, dar şi cele autorizate, constituie o problemă complicată pentru R. Moldova. De circa două decenii se tot discută despre identificarea unor soluţii, dar, se pare, batem pasul pe loc. De ce admitem să ne omoare gunoiştile?
V.U. De fapt gunoiștile sunt urmare a comportamentului nostru în societate, dar și a tehnologiilor practicate în industrie și agricultură. Este inadmisibil să continuăm mai departe în felul actual de gestionare a deșeurilor. Avem un număr foarte mare de depozite de deșeuri în localitățile noastre (în jur de 1800), care nu sunt gospodărite cu responsabilitate şi care poluează grav mediul înconjurător. Pe lângă aspectul ecologic aceste depozite aduc țării și un prejudiciu enorm din punct de vedere economic, căci ele pot deveni o sursă importantă de materie primă pentru producerea materială, dar și pentru producerea energiei electrice, termice. Dacă deșeurile încă nu au intrat în circuitul economic, ele în mod automat prejudiciază și mediul înconjurător, îl poluează pe unele sectoare iremediabil. Cauza: nu am avut până acum un cadru legislativ-normativ convingător, nu avem încă un cadru instituțional pe măsură, nu avem agentul economic responsabil, autoritățile publice locale responsabile sunt neputincioase în fața acestui val de deșeuri specific societății noastre consumatoriste. Evident, soluționarea acestei probleme ține foarte mult de conștiința ecologică a cetățeanului nostru. Este necesar ca prevederile de mediu să fie prezente în toate programele, în toate planurile de activitate a celor mai diferiți actori sociali. Am toată certitudinea că vom reuși, avem un șir de agenți economici, care se ocupă deja de colectarea și valorificarea diferitelor fluxuri de deșeuri, a apărut interesul economic pentru valorificarea deșeurilor, se perfecționează activ cadrul legislativ normativ din domeniu, care se aliniază efectiv la normele și standardele europene. După cum am spus și mai înainte, în acest domeniu vom reuși dacă gestionarea deșeurilor va fi abordată economic, în alt caz, ne vom consuma în zadar energiile și mijloacele.
ZDG. Ce credeţi despre demisia directorului „Moldsilva”, colegul dvs. de partid?
V.U. Aş vrea să vă amintesc că aceasta a fost decizia organului colectiv de conducere a partidului nostru, care a analizat situaţia creată, inclusiv din punctul de vedere al moralităţii. În acest context, preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu a spus că acest caz trebuie să le fie de învăţătură celor care sunt şi vor fi promovaţi de acum încolo în funcţii importante de PL. Căci, pentru noi, cei din Partidul Liberal, moralitatea este o condiţie de bază şi aşa va fi şi în continuare.
ZDG. Continuaţi să mai credeţi că „politica e un joc serios”?
V.U. Mai mult decât atât, aş adăuga că e şi un joc de maximă responsabilitate. Ferma mea convingere e că o politică responsabilă o pot face politicienii serioşi şi cu un înalt nivel de moralitate. Anume de asemenea politicieni are nevoie Republica Moldova şi cu cât mai mare va fi numărul lor, cu atât vor creşte şansele de viitor ale ţării noastre. Și dacă vin din partea ecologiei, vreau să vă spun că ecologia este poate cea mai inteligentă politică. Fără îndoială, ecologizarea țării va constitui cartea de vizită a Republicii Moldova pentru Uniunea Europeană.
Ziarul de Gardă, 24 ianuarie 2013
